„Doc, de ce măseaua de minte se strică mereu?”


Bună întrebare.
Pentru că, dacă stăm să ne gândim, este tot un dinte.
Are smalț.
Are dentină.
Are pulpă.
Are rădăcini.
Atunci de ce pare că măseaua de minte are un talent special să ne facă probleme? :)
Răspunsul este foarte simplu:

Locul în care se află.

Măseaua de minte este ultimul dinte din spate

Măseaua de minte, adică al treilea molar, este ultimul dinte care erupe.
De obicei apare în adolescența târzie sau la începutul vieții adulte.
Și exact aici începe problema.
Este ultimul dinte din arcadă.
În spatele lui nu prea mai avem loc.
Iar în foarte multe cazuri nu există suficient spațiu pentru ca el să erupă într-o poziție ideală.
De aceea poate rămâne parțial acoperit de gingie, poate erupe înclinat sau poate rămâne inclus în os.

Și ce legătură are asta cu caria?

Una foarte mare.
Imaginează-ți cât de greu este să cureți foarte bine ultimul dinte din spate.
Acum imaginează-ți că dintele este și înclinat.
Sau că a ieșit doar pe jumătate.
Sau că între el și măseaua din față există un spațiu în care se adună alimente.
Acolo începe distracția :)
Resturile alimentare se pot acumula.
Placa bacteriană se poate forma.
Bacteriile pot produce carie.
Iar tu nu poți ajunge întotdeauna cu periuța și ața dentară acolo la fel de eficient.

„Dar măseaua mea de minte a ieșit!”

Foarte bine.
Dar faptul că a erupt nu înseamnă automat că este ușor de întreținut.
Putem avea un molar de minte complet erupt, dar foarte greu accesibil pentru igienizare.
Și aici este o diferență importantă:

Erupt ≠ neapărat ușor de curățat.

Dacă poziția lui este bună și îl poți igieniza corect, poate fi păstrat.
Dacă este într-o poziție dificilă, iar placa și alimentele se acumulează constant, riscul de carie și probleme gingivale poate fi mai mare.

Dar gingia din jurul măselei?

Aici avem o altă problemă frecventă.
Dacă măseaua de minte a erupt doar parțial, poate rămâne un „căpăcel” de gingie peste o parte din dinte.
Sub această zonă se pot acumula bacterii și resturi alimentare.
Și poate apărea inflamația gingiei din jurul molarului de minte.
Această inflamație se numește pericoronarită.
Poate apărea durere.
Poate apărea umflătură.
Poate fi greu să deschizi gura.
Poate apărea gust neplăcut.
Și uneori infecția se poate extinde.
Este unul dintre motivele pentru care molarii de minte par să „se strice dintr-o dată”.
De fapt, problema se poate construi în timp.

Și poate strica măseaua din față

Asta este o situație pe care nu vreau să o ignorăm.
Un molar de minte înclinat poate ajunge să creeze o zonă dificil de curățat între el și molarul din față.
Și uneori problema nu rămâne doar la măseaua de minte.
Poate fi afectat și dintele din fața ei.
Pot apărea carii.
Pot apărea probleme ale gingiei și osului din jurul dintelui.
Așa că atunci când verificăm o măsea de minte, nu ne uităm doar la ea.
Ne uităm și la ce se întâmplă în jurul ei.

Trebuie scoasă orice măsea de minte?

NU.
Și vreau să subliniez acest lucru.
Nu toate măselele de minte trebuie scoase.
Dacă un molar de minte este sănătos, funcțional, într-o poziție bună și poate fi igienizat corespunzător, poate fi păstrat și monitorizat.
Decizia trebuie luată în funcție de situația fiecărui pacient.
Deci nu:
„Ai măsea de minte → o scoatem.”
Dar nici:
„Nu mă doare → sigur este perfectă.”

Și dacă deja este cariată?

Atunci trebuie să vedem dacă poate fi tratată predictibil.
Uneori da.
Alteori poziția dintelui face tratamentul dificil sau chiar nepractic.
Dacă molarul este foarte înclinat, greu accesibil, foarte distrus sau nu poate fi restaurat într-un mod predictibil, extracția poate deveni soluția.
Dar trebuie să vedem cazul.

De ce se strică, deci, măseaua de minte?

Pentru că este poziționată într-o zonă dificil de igienizat, pentru că poate erupe parțial sau într-o poziție incorectă, pentru că în jurul ei se pot acumula alimente și placă bacteriană și pentru că uneori nu există suficient spațiu pentru o erupție normală.
Dar măseaua de minte nu este „programată” să se strice.
Există și măsele de minte sănătoase care rămân în gură toată viața.
De aceea, dacă ai una, nu trebuie să pleci direct cu gândul:
„Trebuie să o scot.”
Dar nici să aștepți până când obrazul este umflat ca să o verifici.
O examinare clinică și, atunci când este indicat, o radiografie ne pot spune foarte multe despre poziția ei, starea dintelui și relația cu structurile din jur.

Pentru că, până la urmă, problema nu este că este măsea de minte.

Problema este:

Ce face măseaua ta de minte în gura ta?